Asta ma asteapta dupa ce am vizitat azi Bookfest de la Romexpo si am plecat cocosata de 12 carti. In paranteza fie spus, mie Romexpo imi aduce mereu de bancul acela cu „a fost odata un imparat care statea peste 7 mari, 7 tari, 7 munti, 7 vai etc. si intr-o zi, cum se uita pe geam, exclama „Da’ ce departe stau!”. Cam aceeasi senzatie o am si eu de fiecare data cand trebuie sa ma duc la Romexpo, ceea ce presupune sa schimb metroul si autobuzul plus mers pe jos prin arsita nemiloasa pana cand degetele de la picioare intra in greva. Dar, in afara de acest mic disconfort, chiar a meritat efortul.
Erau acolo toate editurile importante cu toate felurile posibile de carti, de la manuale scolare pana la romane de dragoste si de la carti de aventuri pana la carti de bucate. Doar sa fi fost super-carcotas ca sa nu gasesti macar un singur volum pe placul tau. Toate editurile aveau reduceri, promotii si pachete la oferta, astfel incat cam toata lumea pe care am vazut-o a plecat cu cel putin o sacosa cu carti. Reducerile erau, in unele cazuri, adevarate chilipiruri: de exemplu, am cumparat bestseller-ul de sociobiologie „Omul generos” de Tor Norretranders care se vinde in librarii cu vreo 43 ron – cu numai 10 ron sau „Pedantul in bucatarie” de Julian Barnes, un scriitor englez delicios de amuzant, cu numai 5 lei. Sincer, la un moment dat a trebuit sa ma iau singura de par si sa ma dau afara deoarece nu ma mai puteam opri din cumparat si riscam sa nu mai pot cara sacosele – mai ales ca in continuarea programului cultural trebuia sa ajung si la cinema.
O achizitie interesanta pe care am facut-o a fost si o pereche de ochelari pentru imbunatatirea vederii, care au lentile din plastic cu multe perforatii care obliga ochiul sa se concentreze si sa focalizeze mai bine imaginea. Trebuie sa recunosc ca sunt uimita de modul in care imbunatatesc calitatea imaginilor si deja ii port prin casa si chiar si acum cand scriu acest post. Si ce daca arat ca un cyborg fugit de la casat?!
Asa, si ca sa si critic ceva, o sa-mi exprim nedumerirea referitoare la actiunea de marketing a editurii Nemira. Am cumparat o carte de la ei, iar domnisoara de la stand mi-a bagat cartea in punga impreuna cu un talon pe care nu m-am uitat decat peste vreo ora, in metrou, cand am constatat ca as fi putut sa-l completez cu datele mele, sa-l depun intr-o urna si sa particip la o tragere la sorti pentru o vacanta in Gran Canaria. As fi putut, daca domnisoara mi-ar fi spus. Cu alte cuvinte, talonul respectiv nu a fost folosit nici la intrarea in pavilion pentru a atrage vizitatori la stand si a stimula vanzarea si nici pentru a intari satisfactia post-cumparare prin perspectiva unui castig. Bani aruncati degeaba pentru tiparirea unor taloane puse in punga de carti fara nicio explicatie.
In fine… Am povestit asta mai mult ca o alta paranteza de marketing. Per ansamblu nu regret deloc cele 4 ore petrecute la Bookfest, nici basicile de la degetele mici de la picioare, nici deshidratarea si nici gaura in buget investitia facuta. Maine va povestesc si despre filmul „Knowing”, dar acum mi-am pus ochelarii de cyborg si ma bag in pat sa ma culturalizez.
Teambuilding cu piticii 