Dan Brown cel ezoteric

Viitorii cititori ai celei mai noi carti a lui Dan Brown, Simbolul pierdut, care se asteapta la vreo noua teorie religioasa scandaloasa sau la actiune de taiat rasuflarea, s-ar putea sa fie dezamagiti. In schimb, cei interesati de simbolistica, spiritualitate, mistere si altele din aceasta sfera, o vor citi cu mare interes. Cred ca v-ati prins deja ca fac parte din a doua categorie. 🙂

Robert Langdon are de dezlegat o noua enigma, cand mentorul sau, Peter Solomon – profesor, filantrop, milionar si francmason de cel mai inalt grad – este rapit si mutilat de un tip infricosator, tatuat din cap pana in picoare, care isi spune Mal’akh si care crede ca se va putea transforma in demon si accesa puterea absoluta daca face rost de piramida secreta a francmasonilor. Ca sa-l elibereze pe Peter, Mal’akh ii cere lui Langdon sa descifreze inscrisurile de pe piramida si sa-i dezvaluie portalul secret care duce catre Misterele Antice. Intre timp, face tot felul de nazdravanii, cum ar fi sa ucida pe toata lumea in stanga si-n dreapta si sa distruga rezultatele cercetarilor surorii lui Solomon, specialista in noetica – o stiinta noua care exista cu adevarat si care studiaza potentialul neexploatat al mintii umane. Chiar si CIA se implica in rezolvarea acestui caz care se dovedeste a pune in pericol securitatea nationala.

Desi subiectul este – sa recunoastem – interesant, ceea ce m-a fascinat la aceasta carte, la fel ca la Ingeri si Demoni sau Codul lui DaVinci, este bogatia de informatii de istorie, religie, simbolistica, filozofie, alchimie, etimologie, matematica, pictura, literatura… si lista poate continua. Nu cred ca mi-ar ajunge luni sau chiar ani sa scot pe un caiet toate numele, datele, cartile, simbolurile etc. pomenite de Dan Brown si sa caut informatii despre ele pe net sau la biblioteca, ca sa nu mai zic de citirea tuturor tratatelor si cartilor mentionate. Am aflat, de exemplu, ca mari oameni de stiinta precum Newton sau Einstein au fost fascinati si au recunoscut existenta unor puteri si mistere dincolo de capacitatea noastra senzoriala. Am aflat despre simbolistica numarului 33 si cum se regaseste el in corpul nostru si in scrierile inteleptilor. Am aflat ca toate cladirile importante din Washington (Capitoliul, Muzeul Smithsonian etc.) sunt pline de simboluri ascunse, ezoterice, „plantate” de fondatorii iluminati ai natiunii americane. Am aflat ca oamenii de stiinta din Antichitate au facut descoperiri uimitoare in fizica si chimie pe care „cercetatorii britanici” le-au „redescoperit” sau inca le mai cauta in zilele noastre. Am aflat despre desenul lui Albrecht Durer, Melancolia I, care portretizeaza omul de geniu, dezamagit de imposibilitatea de a accede la un nivel superior, in ciuda tuturor instrumentelor de care este inconjurat, desen care contine si un patrat magic („magic” din punct de vedere matematic) si multe alte simboluri despre care puteti afla in carte. Am aflat… dar n-are rost sa va povestesc chiar totul!

Nu stiu daca Dan Brown este francmason, ca nu i-am studiat biografia si nici nu ma intereseaza, dar cartea lui mi s-a parut si o incercare de a face dreptate imaginii de „ciudati” pe care o au francmasonii, portretizandu-i ca pe niste oameni intelepti, toleranti cu toate religiile si cu mintea deschisa catre ceea ce multora li se pare mumbo jumbo. Nu in ultimul rand, in mod oarecum surprinzator daca tinem cont de teoria „profanatoare” din Codul lui DaVinci, in Simbolul pierdut autorul infatiseaza Biblia ca pe the ultimate book of knowledge, indemnandu-ne sa (re)citim Vechiul Testament si sa interpretam Apocalipsa ca pe sfarsitul lumii asa cum o cunoastem din punct de vedere spiritual, nu ca pe sfarsitul sau propriu-zis. In paranteza fie spus, in engleza Apocalipsa se numeste Revelation si se refera la o schimbare spirituala profunda, la o dezvaluire, asa ca ma intreb de ce la noi a trebuit sa aiba acest titlu inspaimantator si sa vorbeasca de moarte si distrugere – probabil pentru manipularea oamenilor simpli prin tinerea lor in intunericul groazei si ignorantei…

O sa ma opresc aici cu cronica, deoarece as fi tentata sa scriu muuuulte pagini si nu vreau sa rapesc placerea celor care vor sa descopere pe cont propriu Simbolul pierdut. Indiferent daca veti citi sau nu cartea ca sa aflati ce sau cine este Simbolul, indemnul meu final este sa va deschideti mintea si… sa va imbratisati conditia de Creatori! 😉

Anunțuri

Etichete: , , , , , , ,

12 răspunsuri to “Dan Brown cel ezoteric”

  1. PeterG Says:

    Damn it! 😛

    Chiar ma gandeam sa scriu pe aceasta tema. Insa nu-i nici o problema. Ai realizat o cronica mult mai pertinenta si mai faina decat as fi scris eu.

    Cat despre roman… O „bila alba” pentru faptul ca este antrenant si contine informatii interesante (pentru unii) si, o „bila neagra” pentru ca nu aduce nimic nou. Cartile marca „Dan Brown” se transforma intr-o telenovela: ai vazut una, le-ai vazut pe toate.

  2. Iulia Bertea Says:

    Merci de apreciere, dar nu cred ca ar trebui sa renunti la scrierea propriei tale cronici – sunt convinsa ca ai gasi destule lucruri de spus. Cat despre bila neagra de care vorbesti, sunt de acord: autorul are deja anumite clisee repetitive si recognoscibile in modul in care isi structureaza actiunea, dialogurile si personajele. Il salveaza bogatia informatiilor, dar, asa cum ai zis si tu (si cum am constatat citind alte cronici de pe bloguri), nu toata lumea este interesata de simbolistica & ezoterism si multi dau nemilos cu romanul de pamant. Pe de alta parte, asa cum pentru unii e la moda sa-l citeasca pe Dan Brown (sau Coelho, Cartarescu etc.), pentru altii e la moda sa fie contra Dan Brown & co., chiar si fara sa-l fi citit. Am vazut pe un blog cum autorul zicea ca Brown continua in „Simbolul pierdut” atacurile contra crestinismului… cand, daca ar fi citit cartea, ar fi vazut ca dimpotriva, autorul ne indeamna sa citim Biblia si sa-l cautam pe Dumnezeu in noi insine. In fine, fiecare sa faca ce crede de cuviinta, pana la urma e doar un roman…

  3. Maria Says:

    Aşa-i invidiez pe oamenii ăştia, de sunt adevărate enciclopedii ambulante, care îţi pot vorbi ore în şir despre tot felul de lucruri, care mai de care, din domenii diametral opuse, căci fascinează… fascinează prin cunoaştere. Aşa mi-ar plăcea şi mie să pot şi eu. Dar nu e dat oricui…

  4. Iulia Bertea Says:

    Omul e profesor universitar si asta preda, deci e jobul lui sa stie. 🙂 Asta nu exclude si faptul ca trebuie sa ai talent si sa fii pasionat de asa ceva, pentru ca stim prea bine cati profesori exista care nu stapanesc materia pe care o predau si nu sunt in stare sa-si insufleteasca elevii/studentii… Mi-ar placea enorm sa particip la un curs al lui Dan Brown… [sigh]

  5. Misaki Says:

    Felicitari! Eu nu sunt nici pro, nici contra romanelor lui Dan Brown, daca imi plac sau ma intereseaza anumite aspecte o voi spune deschis dupa ce le voi citi, pana acum nu am vazut decat un film bazat pe cartea sa, Ingeri si Demoni. Lucrul care mi-a placut la cronica ta este ca e foarte toleranta. Multi oameni au afirmat sus si tare ca orice are de a face cu misticismul e impotriva crestinismului. De ce trebuie unii oameni sa inteleaga prin „credinta” fanatism? Pana la urma de ce ne face religia pe unii dintre noi fanatici, de ce nu putem sa credem in ce vrem noi si sa-i lasam pe altii sa faca la fel? La fel cum ai spus, am citit si auzit si eu parerile unor oameni care au citit sau nu cartea, dar au decretat-o cretina numai fiindca ei considera ca misterele, ezoterica, simbolistica sunt toate niste idiotenii care vin impotriva „dreptei credinte”.

  6. Iulia Bertea Says:

    Merci… Cred ca se pune prea multa pasiune si ura in comentarea unor simple romane. Eu nu-i inteleg pe acesti oameni care se supara asa de tare – pana la urma nu te obliga nimeni sa-l citesti pe Brown si toata lumea are un creier cu care poate alege daca sa-l creada sau nu.

  7. Retrospectiva săptămânii: Simbolul pierdut/Vânătorii de zmeie « Sunshine Says:

    […] să apelez la prietenul Google pentru detalii suplimentare). Iulia a vorbit tare bine despre carte aici, aşa că mare lucru nu mai e de spus. E o carte interesantă, are o intrigă complexă (la fel ca […]

  8. ing. fiz. Gabriel Pascu Says:

    Pe langa alte „demonstratii” ca giulgiul din Torino este un fals va prezint o argumentatie strict geometrica (n-are nevoie de nici o analiza fizico-chimica):

    Dupa cum se observa, singura modalitate in care trupul lui Hristos putea sa fie acoprit pentru a lasa acele urme a fost: giulgiul a fost intins pe o suprafata plana, trupul a fost asezat pe spate pe o jumatate a bucatii de in, cu cealalta jumatate a fost acoperit prin pliere. Astfel imaginile , „fata” si „spatele” corpului, sunt „lipite” in zona capului, la mijlocul bucatii de in.
    Important:
    1) picioarele sunt intr-o asemenea pozitie ca parca ar mai fi fixate inca de pironul cu care au fost fixate pe cruce.
    2)piciorul stang este inspre fata corpului, piciorul drept este sub el, pe imaginea „fata”.
    3)piciorul DREPT este inspre fata corpului, pe imaginea „spate”.
    4) cum imaginile s-au format simultan (sau asa ar fi normal) n-are sens ca, intr-una, un picior sa fi spre „fata” ,iar in cealalta, altul.
    5)singura explicatie este:
    a)”cadavrul” s-a rotit de pe „fata” pe „spate” iar giulgiul a fost „impresionat” de doua ori, consecutiv, pe o singura parte a sa,
    b) „impresionarile” (tot doua) sau facut pe parti distincte ale giulgiului, fara ca „Isus” sa fie rotit („intors”)
    Si intr-un caz si in celalalt ar trebui gasita o explicatie a acestui „deranj „. Aceasta explicatie exista!
    Dupa cum usor se poate observa imaginea „fata” este o proiectie in doua dimensiuni a fetei lui „Isus” (trei dimensiuni). Exact ca in cazul negativului unei fotogrfii! Ori giulgiul, in mod normal s-a mulat pe fata cadavrului. Rezulta ca distanta dintre urechi (aproximativa pentru ca urechile sunt acoperite de par) trebuie sa fie mult mai mare pe giulgiul care s-a mulat, deformand mult imaginea rezultata a fetei (rotunda).Ceea ce nu se constata!
    Deci giulgiul nu s-a mulat pe cadavru ! Cel mai probabil el a fost „impresionat” prin radiatie calorica (infrarosie) fiind intins la mica distanta de un „cadavru” preparat sa radieze (statuie poleita cu aur sau argint, cadavru care sa fi suportat acelasi tratament…?). Astfel se explica si faptul ca imaginea este un „negativ”. In aceste conditii se pune problema caldurii si a faptului ca „Isus” nu putea sa fie suspendat la mica distanta, incins fiind, intre fetele pliate ale giulgiului decat consecutiv, pentru fiecare din „impresionari”. De aici rezulta eroarea cu schimbarea piciorului. Probabil ca „impresionarile” trebuiau facute repede astfel ca „Isus” sa nu se raceasca.
    Cu stima,

    ing. fiz. Gabriel Pascu; tel.: 0733846532

  9. Iulia Bertea Says:

    Ma scuzati, si ce legatura are asta cu cartea despre care vorbesc aici?

  10. ing. fiz. Gabriel Pascu Says:

    Aveti mai jos copia unui mail adresat „editorului” lui Brown, la 23.05.2007. Din text rezulta ca existenta unui „cod” poate fi atat de usor demonstrata incat:
    1)cartea lui Dan Brown („Codul…”) este, de la un capat la altul, superflua (lui „a” ii lipseste diacriticul). Asta se vede numai daca nu se cade in capcana „rationatului de amorul artei”. Iar cei care cad dovedesc ca acest tip de exercitiu (rationatul) nu le este suficient de mult „la indemana”.
    2)biserica NU PUTEA sa nu observe „codul” (am aratat ca biserica ortodoxa a eliminat „mana cu pumnalul” din reproducerile „Cinei…”- „iscariotean” mai insemnand si „purtator de pumnal”).
    Rezulta ca biserica si „brown”-ii (printre care si cei care au ridicat problema „autenticitatii” giulgiului) joaca un joc pervers in care, personal, nu pot sa intru.
    Flag this messagethe hand with the knifeWednesday, May 23, 2007 7:18 AMFrom: „pascu gabriel” View contact detailsTo: customerservice@randomhouse.comMister,
    I like to tell you something very important: Dan Brown is missing the point in „Da Vinci Code”! How is that? If Da Vinci must tell us that the personage in the right said of Jesus Christ is Maria Magdalena, he must put in the picture 14 PERSONAGES ( Jesus, 12 Apostles AND MARIA MAGDALENA), in conditions in which the clerics must see only 13 (Jesus and 12 Apostles). And, in the picture ARE 14 PERSONAGES! The 14-th personage is „the hand with the knife”. So, the prove for the existence of an code is, in this case, obvious and this prove is not the breasts of Maria Magdalena (Da Vinci can’t make them so obvious).
    If Dan Brown will taking and use this idea in his novels in the future I like to mention my name there. And more, I must tell you that the Orthodox church in Romania now about this issue because in the reproductions (made for years ago) from the „Last Super” by Da Vinci „the ha nd with the knife” is missing all the times

    With respect,

    Gabriel Pascu-Romania

    P.S.-I publish that in Romania

  11. ing. fiz. Gabriel Pascu Says:

    Rog sa permiteti o erata: in antepenultimul rand al textului mail-ului adresat editorului lui Brown cuvantul „now” se va inlocui cu „knows”- „stie”.

  12. jo Says:

    dan brown nu este francmason.
    daca ar fi devenit mason, ar fi fost oprit prin juramant sa descrie fie si cea mai mica parte a ritualurilor masonice.
    dar intotdeauna exista „scurgeri” de informatii, iar el a intrat in posesia lor.
    este la fel de adevarat insa, ca i s-a propus sa devina.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: